magyar  |  english  |  

• home
• exponatul lunii
• 
• istoric
• colecţii
  • bibliotecă
  • ştiinţe ale naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • fototecă
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• filiale
  • Galeriile de artă 'Gyárfás Jenő' din Sfântu Gheorghe
  • Centrul Artistic Transilvănean din Sfântu Gheorghe
  • Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraoltt
• fundaţie
• colegi
• 
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• evenimente
• ştiri
• posturi vacante
• 
• administraţie
• 
• parteneri

30.09.2016 Exponatul lunii Septembrie Vestigiile funerare avare din Abony

Avarii, popor originar din Asia Centrală, vorbitor de limbă turcică, au apărut în Bazinul Carpatic ca un val al Marii Migraţii, la mijlocul secolului al VI-lea d. Hr. După „descălecatul” din 568, Caganatul Avar a reprezentat, timp de mai mult de două secole, una dintre cele mai puternice formaţii statale din Europa Răsăriteană. Împreună cu populaţiile aliate sau supuse, ca slavii, gepizii, bulgarii, ei au lansat cu succes, în a doua jumătate a secolului VI şi începutul celui al VII-lea, o serie de campanii împotriva Imperiului Bizantin. Ulterior, datorită unor înfrângeri cât şi unor frământări interne, Imperiul Avar şi-a pierdut influenţa în mod treptat, prăbuşindu-se definitiv la începutul secolului al IX-lea, în urma atacurilor francilor şi a onogurilor.

Ocupaţia avară a cuprins doar văile principalelor râuri din interiorul Transilvaniei. De pe teritoriul actual al Ţinutului Secuiesc nu cunoaştem descoperiri arheologice mai însemnate, datorate acestei populaţii. Vestigiile avare păstrate, fără a fi expuse vreodată, în colecţia Muzeului Naţional Secuiesc, provin din centrul ariei de răspândire a avarilor, regiunea dintre Dunăre şi Tisa şi au ieşit la iveală în viile lui János Antos din Abony (Judeţul Pest, plasa Cegléd). Originar din Reci, Trei Scaune, Antos a participat, în gradul de ofiţer, în mai multe bătălii însemnate ale Revoluţiei de la 1848–49 (Manswörth, Kápolna, Isaszeg, Buda, Debrecen). După capitularea de la Şiria şi câţiva ani de detenţie, el s-a stabilit pe moşia soţiei sale, baronesa Kata Radák la Abony. Membru al asociaţiei de revoluţionari din localitate, Antos s-a aflat în strânse relaţii cu foştii tovarăşi revoluţionari, printre ei aflându-se şi mai mulţi membri ai familiei lui Emília Zathureczky Cserey. Datorită acestor relaţii, până la moartea sa din 1906, el a donat fondatoarei proaspătului muzeu o serie de descoperiri arheologice importante. În acest fel au îmbogăţit colecţia Muzeului Naţional Secuiesc, de pildă, vestigiile importantei aşezări de tip tell din epoca bronzului de la Tószeg sau descoperirile funerare de la Abony.

Întregul ansamblu, alcătuit dintr-un număr de 171 de obiecte, provin după toate probabilităţile din una sau două morminte de femei, deranjate cu ocazia unor lucrări agricole. Obiectele oglindesc portul comun din secolul al VIII-lea (aşa zisa perioadă avară târzie): cercei de bronz cu bijuterii, brăţări simple, confecţionate din plăci, diverse tipuri de perle, catarame de bronz, ornamente de curea decorate cu motive florale şi alte ornamente mici pentru veşminte. Vasele modelate cu mână făceau parte, la rândul lor, din inventarul funerar ale mormintelor. Din nefericire, din întregul ansamblu s-au păstrat doar vestigiile mai puţin valoroase. Majoritatea descoperirilor au fost distruse în primăvara anului 1945, cu ocazia unui raid aerian sovietic la gara de la Zalaegerszeg, împreună cu alte obiecte de patrimoniu al Muzeului Naţional Secuiesc, evacuate spre vest. Tot la începutul secolului trecut, necropola de la Abony a constituit obiectul unor săpături, conduse de către László Éber şi Lajos Márton, fiind descoperite cu aceea ocazie un număr de 361 de morminte. Inventarul acestora este păstrat în colecţia arheologică a Muzeului Naţional din Ungaria.









---