magyar  |  english  |  

• home
• exponatul lunii
• 
• istoric
• colecţii
  • bibliotecă
  • ştiinţe ale naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • fototecă
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• filiale
  • Galeriile de artă 'Gyárfás Jenő' din Sfântu Gheorghe
  • Centrul Artistic Transilvănean din Sfântu Gheorghe
  • Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraoltt
• fundaţie
• colegi
• 
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• evenimente
• ştiri
• posturi vacante
• 
• administraţie
• 
• parteneri

24.02.2023 Exponatul lunii Februarie Cană săsească de vin

Olăritul din Transilvania și Partium.
Selecție din achizițiile muzeale din 2021 și 2022

Scriitorul Domanovszky György, autorul unei cărți importante despre arta decorativă a subliniat, că Transilvania are un rol foarte important în arta ceramicii. În timp ce în celelalte regiuni europene s-au format stiluri regionale, pe care au reprodus fără schimbări importante mai multe sate și orașe din regiune, în Transilvania au existat foarte multe centre de olari, și aproape fiecare sat sau centru breslaș și-a format un stil propriu. Majoritatea acestora au realizat ceramică uzuală, folosită în prepararea alimentelor.

Deși în ultimele decenii au apărut relativ multe lucrări științifice despre ceramica transilvăneană, acestea au analizat mai ales reprezentativa ceramică decorativă, deci ceramica de uz și schimbările olăritului din secolul XX. au rămas și până-n zilele noastre parțial necunoscute.

Pornind din acest fapt, un scop important al Muzeului Național Secuiesc a fost colecționarea pieselor din centrele ceramice identificabile. În realizarea acestor sarcini ne-a fost în mare folos lotul de ceramică importantă, oferită Muzeului de către colecționarul Sipos József, donațiile unor persoane fizice, respectiv cercetările de teren și la negustori, unde am găsit piese cu inscripții referitoare la locul de execuție a pieselor. Expoziția noastră vrea să fie un act de recunoștință.

Mulțumim ajutorul tuturor persoanelor, care ne-au ajutat la îmbogățirea colecțiilor Muzeului Național Secuiesc!



Exponatul lunii - Cană săsească de vin

Cana de vin era una dintre piesele cele mai importante ale olăritului săsesc. Din descoperirile arheologice, respectiv din ștampilele breslelor săsești reiese, că cana de vin cu gura bilobată era un tip răspândit și în olăritul timpuriu săsesc. Cana cea mai mare și cea mai reprezentativă, decorată cu simbolurile meșteșugului, era piesa cea mai importantă a breslelor, un fel de simbol al breslei. Conform cercetărilor lui István Csupor, în afară de marea cană de breaslă, corporațiunile au folosit și căni mai mici, mai puțin decorate. Cele mai importante serbări ale breslei, sărbătorite cu o masă festivă comună, au fost legate de inițierea tinerilor meșteri. Cu ocazia acestor festivități, cana de breaslă a fost așezată în mijlocul mesei, iar paharele meșterilor au fost umpute cu vin din căni mai mici.

Căni mai mari, cu o înălțime de 40–50 cm, au existat și la vecinătățile săsești. Cu ocazia oricărei serbări familiale (botez, nuntă, înmormântare), membrii vecinătății au împrumutat aceste piese, dar cănile de vecinătate au fost folosite și cu ocazia ședințelor vecinătății. Câteodată chiar și familiile au cumpărat câte-o cană de 30–35 cm, pentru a aduce vinul din pivniță.

Piesele olăritului săsesc pot fi identificate cu greu. Aceasta se datorează faptului, că sașii au deținut într-o perioadă mai îndelungată o uniune breslașă, cu centrul Sibiu, la care au aparținut breslele întregului Pământ Crăiesc. Deci stilul de Sibiu a influențat pe toți meșterii breslași sași. Cercetătorul Albert Eichhorn scrie, că breslele din Țara Bârsei n-au realizat căni de vin, deci probabil și cana noastră verde, stropită, de secol XIX, este piesă de proveniență din partea vestică a Pământului Crăiesc.







---