magyar  |  english  |  

• home
• exponatul lunii
• 
• istoric
• colecţii
  • bibliotecă
  • ştiinţe ale naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • fototecă
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• filiale
  • Galeriile de artă 'Gyárfás Jenő' din Sfântu Gheorghe
  • Centrul Artistic Transilvănean din Sfântu Gheorghe
  • Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraoltt
• fundaţie
• colegi
• 
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• evenimente
• ştiri
• posturi vacante
• 
• administraţie
• 
• parteneri

27.05.2022 Exponatul lunii Mai Fotografie ca obiect patrimonial?

Astăzi, aproape fiecare colecție publică păstrează fotografii. Printre obiectele primelor inventare ale Muzeului Național Secuiesc se numără și fotografiile, iar galeria foto, care de-a lungul timpului a crescut cu intensităţi diferite, a devenit în 1970 o colecție independentă, la inițiativa lui Pál Fóris. În prezent, numărul fotografiilor păstrate aici depășește 150.000.

Muzeografia tratează fotografia ca document sau ca obiect patrimonial. Drept urmare, forma de utilizare şi prezentare a fotografiei se modifică astfel: în primul caz se pune mai mult accent pe informațiile conţinute de fotografie, ca sursă de documentare, iar atmosfera joacă un rol secundar; când apare ca obiect patrimonial sau operă de artă, primează aspectele estetice ale fotografiei. Fotografiile din fototeca muzeului nostru primesc un număr de inventar, apoi sunt conservate şi, dacă este necesar, restaurate. Publicul larg le poate vedea în expoziții, dar foarte rar şi pentru scurt timp sunt expuse în forma originală, din cauza vulnerabilităţii lor.

Moștenirea lui Ferenc Szigetvári (1921-1991) cuprinde în colecția muzeului nostru peste șase mii de negative foto, două mii de fotografii și fişele elaborate între 1952 și 1990. Concepţia expoziţiei făcute din acest material se bazează pe dualitatea fotografiei, mai sus formulată. Pe de o parte, urmează ritmurile tematice, temporale și calitative ale cadrelor fixate heterogen şi din perspectiva fotografului amator, pe de altă parte, câteva sunt extrase din contextul lor, după criterii estetice, interpretându-le drept opere de artă. În spațiul acestei expoziții se găsește un singur obiect patrimonial: fotografia developată în camera obscură, care reprezintă copii romi şi care este realizată de Szigetvári Ferenc în apropiere de Piatra Neamț, pe 23 septembrie 1956. În această formă, este probabil unică și cu siguranță irepetabilă. Tocmai această originalitate – pe lângă un tratament special – face ca un obiect să devină obiect patrimonial.



Ferenc Szigetvári, fotograful

Ferenc Szigetvári s-a născut în 1921, la Cluj. Mama, Ida Sütő Nagy a fost contabilă, iar tatăl, József Szigetvári debuta ca actor la Teatrul Maghiar. În 1940, Ferenc Szigetvári a absolvit Liceul Piarist din Cluj. În timpul războiului, a studiat mai întâi la Cluj, mai târziu la Budapesta, apoi medicina în Halle (Germania). S-a căsătorit în anii studenției cu Piroska Szabó. După terminarea studiilor, cei doi soţi s-au mutat la Târgu Secuiesc. Prima lor fiică, Réka s-a născut aici în 1948, dar în curând s-au mutat la Huedin, apoi în comuna Aghireșu, iar în anul 1951 s-au stabilit în Aiud. A doua fiică, Tünde s-a născut în 1953, la Aiud. Tot aici, a obţinut Ferenc Szigetvári și calificarea de obstetrician și ginecolog. În anul 1963, familia s-a destrămat și Ferenc Szigetvári s-a mutat la Năsăud. În spitalul orășenesc a cunoscut-o pe Margit Brandt cu care s-a căsătorit și s-au mutat la Huedin. În anul 1991, Ferenc Szigetvári a murit tragic, de otrăvire fungică.

Ferenc Szigetvári a fost un om de vastă cultură. În activităţile sale din timpul liber, pe primul loc se situa fotografia. La început pe motocicletă, apoi cu maşina, a vizitat celebrele situri ale Transilvaniei şi Moldovei, cu intenţia de a le documenta prin materiale foto, care să rămână posterităţii. Dacă nu ar fi fost hărțuit de Securitate, fotografiile sale documentare ar fi apărut probabil într-o publicaţie de profil, dar, rămase neprelucrate, notiţele și fotografiile au fost predate istoricului Elek Csetri care ulterior le-a pus la dispoziția lui Mihály Jánó. Moştenirea lui Ferenc Szigetvári a ajuns în patrimoniul Muzeului Național Secuiesc prin Mihály Jánó.









---